Dependența de dispozitivele digitale continuă să fie o problemă insuficient diagnosticată, adesea trecută cu vederea și puternic normalizată în viața de zi cu zi. Specialiștii avertizează că această situație ascunde o adevărată problemă de sănătate publică.

Psihologul clinician Hilario Garrudo Hernández a atras atenția asupra acestui fenomen în cadrul celui de-al 32-lea Congres Național al Societății Spaniole de Medicină Generală și de Familie, desfășurat recent la Oviedo, Spania, notează ABC.

Potrivit specialistului, există „o acceptare socială care încetinește identificarea problemei în cabinetele medicale și ascunde o criză de sănătate”.

La această dificultate se adaugă și lipsa unui criteriu internațional de diagnostic. În prezent, manuale medicale de referință precum DSM-5 și CIE-11 recunosc oficial doar dependența de jocurile de noroc și dependența de jocurile video.

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: Psiholog, despre momentul în care să îi oferi copilului tău primul telefon mobil: „Înainte de vârsta de 13 ani, afectează sănătatea mintală”

Multe comportamente problematice rămân în afara diagnosticului

Din cauza acestei situații, alte comportamente digitale problematice nu beneficiază de o clasificare medicală proprie. Printre acestea se numără utilizarea compulsivă a rețelelor sociale, cumpărăturile online necontrolate, vizionarea excesivă și repetitivă a serialelor sau consumul compulsiv de materiale pornografice online.

În cadrul aceluiași eveniment, medicul de familie Cristina Gutiérrez Lora, membră a Departamentului de Cunoștințe Clinice al SEMG, a explicat:

„Această lipsă de consens condamnă profesioniștii la o invizibilitate statistică care îngreunează enorm înregistrarea epidemiologică reală a persoanelor afectate”.

Când începe dependența de tehnologie

Chiar dacă nu există încă o clasificare oficială completă, cercetările științifice continuă să avanseze.

Potrivit lui Garrudo Hernández:

„Se poate începe să se vorbească despre dependența de Tehnologiile Informației și Comunicațiilor atunci când un pacient prezintă o deteriorare gravă și continuă timp de cel puțin douăsprezece luni, însoțită de simptome clasice precum toleranța, sindromul de sevraj, pierderea controlului și persistența comportamentului în ciuda efectelor negative evidente”.

Specialistul subliniază că gravitatea situației nu se măsoară doar prin numărul de ore petrecute în fața ecranului.

Problema apare atunci când persoana își pierde controlul asupra utilizării dispozitivelor și când acestea încep să interfereze cu viața de zi cu zi. Utilizarea devine problematică atunci când telefonul sau alte dispozitive înlocuiesc relațiile față în față și chiar nevoile de bază. În multe cazuri apar comportamente impulsive, iraționale și o pierdere completă a noțiunii timpului.

Aproape un sfert dintre adolescenți folosesc internetul în mod compulsiv

Datele oficiale confirmă amploarea fenomenului.

Potrivit studiului ESTUDES 2025 al Ministerului Sănătății din Spania, 23,1% dintre adolescenții cu vârste între 14 și 18 ani utilizează internetul în mod compulsiv. Fenomenul afectează într-o măsură mai mare fetele.

Specialiștii consideră însă că realitatea poate fi și mai îngrijorătoare. Normalizarea excesivă a utilizării tehnologiei face ca foarte puține cazuri să ajungă în atenția terapeuților comparativ cu numărul persoanelor aflate în risc.

În practică, cei care ajung cel mai des la specialist sunt copiii și adolescenții aduși de familie. Adulții solicită ajutor de regulă atunci când problemele afectează deja semnificativ viața profesională, studiile sau relațiile personale.

Pandemia a accelerat transformarea digitală

Criza provocată de COVID-19 a acționat ca un accelerator al digitalizării.

„A accelerat în doar câteva luni ceea ce ar fi avut nevoie de un deceniu pentru a se instala”, explică Garrudo.

Extinderea muncii la distanță, a educației online și a comerțului electronic a produs schimbări importante care au avut efecte directe asupra sănătății mintale.

Specialiștii observă o creștere a izolării sociale, a anxietății, a depresiei și a sedentarismului.

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: Ce trebuie să învețe copiii astăzi în școală pentru a avea succes mâine, într-o lume în care inteligența artificială poate scrie, calcula și analiza mai repede decât oamenii

Efectele asupra sănătății apar treptat și pot deveni grave

Somn afectat, atenție redusă și rezultate școlare mai slabe

Impactul utilizării excesive a tehnologiei se dezvoltă progresiv. Pe termen scurt, aceasta afectează calitatea somnului, atenția și capacitatea de concentrare. În consecință, pot apărea scăderi ale performanțelor școlare sau profesionale.

Fenomenul este asociat și cu nomofobia, adică teama intensă de a rămâne fără telefon sau fără posibilitatea de a comunica.

De asemenea, specialiștii vorbesc despre „vamping”, un comportament întâlnit mai ales la adolescenți, care presupune folosirea telefonului în pat până târziu în noapte, cu efecte directe asupra odihnei.

Consecințe serioase pe termen lung

Pe termen mediu și lung, efectele pot deveni mult mai grave.

Garrudo Hernández afirmă că pot apărea:

„Ruperea relațiilor familiale, cyberbullyingul, comportamente de risc precum grooming-ul și sexting-ul, provocări virale periculoase, stima de sine scăzută, depresia severă și chiar tentativele de suicid”.

„Această dependență nu apare întâmplător”

Psihologul atrage atenția asupra modului în care funcționează platformele digitale.

„Această dependență nu apare întâmplător, deoarece platformele și algoritmii lor sunt proiectați special pentru a genera dependență, motiv pentru care este urgent să consolidăm educația și competențele digitale în rândul familiilor și al educatorilor, pentru a evita apariția așa-numiților orfani digitali, copii care navighează pe internet fără niciun fel de ghidare sau supraveghere din partea adulților”.

Familia joacă un rol important în recuperare

Potrivit specialistului, depășirea acestei probleme necesită o abordare complexă.

„Necesită o abordare terapeutică integrată, în care terapia cognitiv-comportamentală reprezintă pilonul principal pentru restructurarea obiceiurilor și stabilirea limitelor. Aceasta trebuie susținută ferm de familie, al cărei sprijin emoțional și monitorizare a acordurilor terapeutice sunt vitale pentru prevenirea recăderilor. Terapia familială de orientare sistemică este foarte utilă, iar tratamentul medicamentos poate fi necesar sub supraveghere medicală atunci când există alte afecțiuni asociate”.

La rândul său, Cristina Gutiérrez Lora subliniază rolul important al medicinei de familie în depistarea timpurie a problemelor.

„Medicii de familie se află într-o poziție ideală pentru a identifica primele semnale de alarmă și pentru a lucra la nivel comunitar”.

Specialista avertizează că abuzul de tehnologie depășește sfera sănătății mintale și a tulburărilor de somn. Sedentarismul asociat utilizării excesive a dispozitivelor digitale poate agrava factorii de risc cardiovascular și poate favoriza apariția altor afecțiuni legate de un stil de viață nesănătos.

Ce trebuie să observe părinții

Pentru un părinte, cel mai important semnal de alarmă nu este timpul petrecut pe telefon, ci pierderea controlului. Dacă observi că al tău copil renunță la activitățile care îi făceau plăcere, evită întâlnirile cu prietenii, își neglijează somnul, mesele sau responsabilitățile și devine iritat atunci când nu poate folosi dispozitivul, este momentul să privești situația cu atenție și să cauți sprijin specializat.

Copiii au nevoie de reguli, de exemple oferite de adulți și de prezența activă a familiei pentru a construi o relație sănătoasă cu tehnologia.