Oamenii care sunt puternici din punct de vedere mental și emoțional au învățat, de obicei, aceste 6 lecții tradiționale încă din copilărie

Terapeutul specializat în teoria atașamentului, Eli Harwood, le recomandă părinților să îi învețe pe copii câteva lecții, transmise din generație în generație, conform Your Tango. Acestea contribuie la dezvoltarea unui atașament sigur și îi ajută pe copii să devină adulți puternici din punct de vedere mental și emoțional.

Oamenii care sunt rezilienți din punct de vedere mental și emoțional au învățat, de regulă, aceste șase lecții încă din copilărie.

„Emoțiile nu sunt o alegere”

Copiii nu își pot controla emoțiile la fel cum o fac adulții. În anumite etape ale dezvoltării, le este foarte greu să își gestioneze izbucnirile emoționale. Potrivit Child Mind Institute, „capacitatea înnăscută a unui copil de a se autoregla este influențată de temperament și de personalitate”.

Așa cum unii bebeluși se liniștesc mai greu decât alții, unii copii întâmpină dificultăți în a-și regla emoțiile. Modul în care reacționează părinții poate influența semnificativ dezvoltarea copilului.

Eli Harwood scrie într o postare pe Instagram:

„Copiii au nevoie ca noi să răspundem cu calm și apropiere la stările lor emoționale, pentru ca ei să învețe să se simtă în siguranță chiar și atunci când trăiesc emoții intense”.

Pe de altă parte, dacă un părinte își liniștește copilul de fiecare dată sau îl protejează excesiv, acest lucru îi poate împiedica dezvoltarea autonomiei emoționale.

Cum îi poți ajuta pe copii să își dezvolte autoreglarea?

Directorul executiv al Child Mind Institute, Scott Bezsylko, explică faptul că autoreglarea este o abilitate care trebuie învățată, nu un instrument pe care copilul îl are deja la dispoziție.

„Atunci când privești autoreglarea ca pe o abilitate care trebuie învățată, și nu ca pe un comportament nepotrivit, se schimbă atât tonul, cât și conținutul modului în care îi oferi feedback copilului”.

Specialiștii recomandă exersarea în situații simple. De exemplu, mergi împreună cu copilul la magazin atunci când ai puține cumpărături de făcut și încurajează-l pentru fiecare etapă reușită. Împarte fiecare obiectiv în pași mici și ușor de realizat. Dacă vrei să învețe să se îmbrace singur, începe doar cu tricoul, nu cu întreaga ținută. Pașii mici sunt mai ușor de înțeles și de urmat.

„Învață să apreciezi arta”

„Creierul copiilor se dezvoltă în funcție de relația pe care o au cu noi. Dacă suntem calzi și calmi în cea mai mare parte a timpului, dezvoltarea creierului se concentrează pe funcțiile superioare. Dacă suntem duri sau respingători, creierul copilului se concentrează mai mult pe mecanismele primare de supraviețuire”, explică Eli Harwood.

Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite, implicarea activă a ambilor părinți și timpul petrecut în joacă îi oferă copilului cele mai bune condiții pentru a învăța și a se dezvolta.

Prin grijă și afecțiune, părinții reduc efectele stresului asupra copilului. Nationwide Children's Hospital atrage atenția că stresul poate afecta dezvoltarea copilului și poate favoriza apariția dificultăților de învățare, a problemelor de comportament și a unor probleme fizice.

Expunerea copiilor la povești, cărți, muzică și limbi străine le stimulează dezvoltarea cognitivă și contribuie la formarea rezilienței mentale și emoționale.

„Nu ceda fiecărui impuls”

„Din păcate, controlul impulsurilor se dezvoltă în timp. Copiii nu se nasc cu această abilitate”, spune Eli Harwood.

Atunci când observi că celui mic îi este greu să se controleze, încearcă mai întâi să analizezi contextul.

Întreabă te:

„A dormit suficient azi noapte?”

„A mâncat bine?”

„Este hidratat?”

Dacă răspunsul este da, există șanse mai mari să își poată controla reacțiile. Dacă răspunsul este nu, este foarte posibil ca autoreglarea să fie mult mai dificilă în acea zi.

Aceste întrebări îi ajută pe părinți să își adapteze așteptările și să înțeleagă mai bine comportamentul copilului.

„Este mai bine să fii suficient de bun decât perfect”

Ideea de părinte perfect este imposibil de atins. În schimb, refuzul de a recunoaște propriile greșeli poate avea efecte asupra copilului.

„Copiii învață să fie modești, responsabili și capabili să repare o relație atunci când părinții lor trăiesc după aceste principii”, spune Eli Harwood.

Dacă părinții nu își asumă greșelile, copiii vor învăța să procedeze la fel.

Specialiștii din cadrul inițiativei Conquering Kindergarten First recomandă părinților să discute deschis despre propriile greșeli.

De exemplu, dacă ai ridicat tonul la copil, îi poți spune:

„Știu că mai devreme am țipat la tine și îmi pare rău. Data viitoare când voi simți că mă cuprinde furia, voi lua câteva minute de pauză, ca să nu îmi descarc nervii asupra ta”.

Prin acest exemplu, copilul învață că este firesc să își recunoască greșelile și să repare relațiile.

„Fă ceea ce le ceri și celorlalți să facă”

Ai auzit, probabil, expresia „orbii îi conduc pe alți orbi”. Atunci când îi ceri copilului un comportament pe care tu nu îl ai, îi transmiți un mesaj contradictoriu.

Eli Harwood explică:

„Creierul uman este dotat cu neuroni oglindă, care ne ajută să învățăm observând comportamentul celorlalți”.

Dacă tu dai dovadă de respect, responsabilitate și empatie, copilul are șanse mult mai mari să adopte aceleași comportamente.

Societatea Americană pentru Îngrijirea Pozitivă a Copiilor recomandă părinților:

• să investească în propria dezvoltare;

• să își asume responsabilitatea pentru greșelile făcute;

• să manifeste bunătate și compasiune în relațiile cu ceilalți.

„Bucuria este molipsitoare”

Bucuria se transmite cu ușurință și poate influența pozitiv întreaga familie, inclusiv copiii.

Eli Harwood afirmă:

„Atunci când ne luminăm la față în prezența copiilor noștri, îi învățăm că sunt persoane plăcute și valoroase. Acest lucru le oferă încrederea de care au nevoie pentru a merge în lume.”

Dar ce faci atunci când ai o zi foarte grea și îți este dificil să rămâi calm?

Consilierul licențiat Jill Ceder recomandă schimbarea perspectivei.

„Cum ar fi dacă ne am schimba modul în care privim rolul de părinte? Dacă am încerca să vedem mai des partea bună a lucrurilor și să nu luăm totul atât de în serios?”

Ea propune câteva schimbări:

• Gândește-te din nou la problemă. Ce încearcă să obțină copilul prin comportamentul lui?